1-De ce, eu?

Alice P.O.V.

Ma numesc Alice si am 17 ani, sunt in clasa a unsprezecea si m-am nascut intr-o familie tare ciudata. Mama mea lucreaza pana seara tarziu, iar tata a murit cand aveam 4 ani intr-un accident straniu la servici. Sunt o fata rebela, care stie sa-si traiasca viata la maxim. Pe mama o deranjeaza comportamentul meu, dar sincer nu ma intereseaza. La varsta de 10 ani, am inceput sa am viziuni ciudate care s-au adeverit in scurt timp. Astazi am avut cea mai stranie viziune cineva imi omora mama, dar desigur ca nu va fi adevarat. Se va intampla la fel cum s-a intamplat cu Joe, un tip de care am fost indragostita si cu care am avut o viziune cum ca ma place si iata ca nu s-a adeverit nici pana in ziua de astazi.
Cateodata ma gandesc ca viata e nedreapta si poate ca asa si este,nu imi pot imagina cum ar fi fost viata daca as fi avut un tata. Mama mea este foarte distanta fata de mine si de fiecare data vine de la servici si incepe sa tipa. Nu o inteleg…
Vreau sa ma lase in pace, as dorii sa plec odata de-a acasa. Dar pana atunci mai trebuie sa astept sa implinesc 18 ani. Mi-am facut ghiozdanul si am plecat spre scoala, care nu era departe de casa mea. Aveam doua prietene: Angela si Jennifer cu care ma intelegeam perfect, dar cateodata simteam ca nici ele nu puteau sa ma inteleaga.
Angela era bruneta cu ochii negri, este o fata sensibila si foarte intelegatoare, iar Jenn este total opusul, o fata satena cu ochii caprui are o personalitate rebela si nu are deloc rabdare.
Dupa ora de spaniola, in care toti isi aratasera ”aprecierea” fata de mine numindu-ma:Ciudata, a trebuit sa mergem la cantina. Acolo am vazut cativa tipi noi, 2 cupluri si un baiat singur. Acel baiat era foarte misterios, avea parul blond-saten si ochii caprui deschis. Am aflat ca il cheama Jasper si am promis sa il cunosc mai bine.

Urmatoare ora era matematica, imi placea foarte mult algebra. Eram cea mai buna din clasa la aceasta materie. M-am asezat linistita in banca si am asteptat sa vina profesorul. Stateam singura in banca, asa ca nu aveam cu cine vorbi. Jasper a intrat in clasa, mi-am ridicat privirea privindu-l intes.

-Buna! Pot sa ma asez aici?

Pentru un moment am ramas nemiscata neputand sa spun ceva, din cauza emotiilor.

-Desigur!

Acesta se aseza langa mine si privea fix spre tabla. Nu stiam ce sa spun, ma simteam atat de aiurea. As fi vrut sa rup tacerea, dar credeam ca voi spune ceva gresit care il va supara.

-Si esti un elev nou?

Doamne ce putusem sa spun, normal ca era un elev nou.

–         Da, am venit in Forks, din Anglia.

Numai stiam ce sa spun, as fi vrut sa-l intreb ce muzica ii place sau ceva de genul asta, dar profesorul a venit intrerupandu-mi gandurile profunde.

-Va rog, sa scoateti o foaie pentru ca avem lucrare de control.
Exercitiile erau foarte simple, asa ca le-am terminat in cateva minute, in schimb Jasper era inca la primul exercitiu. L-am lasat sa se ’’inspire’’ de la mine. Am dus lucrarea dupa ce si el a terminat si profesorul mi-a zis ca pot sa plec pentru a-i lasa si pe  ceilalti sa termine.
Dupa un minut a iesit si Jasper, avea o privire destul de confuza. S-a apropiat de mine si m-a intrebat:

– De ce mi-ai dat raspundurile la test, oricine altcineva care nu ma cunostea, nu ar fi facut asta niciodata.

-Fiindca as vrea sa fim prieteni, am spus eu, putin jenata de situatie.

-Dupa ziua de astazi, suntem prieteni, cu siguranta.

El imi zambi, iar eu cu greu ma abtineam sa nu sar de bucurie. Imi spuse ca ar vrea sa imi prezinte cativa prieteni. Ma duse la acei tipi cu care il vazusem la cantina si imi zise ca sunt fratii lui. Am facut cunostiinta pe rand cu fiecare dintre ei, defapt ei nu erau frati, fusesera adoptati. Emmet, era un baiat blond, cu ochii albastrii, el era impreuna cu Rose, de doi ani si se iubeau foarte mult. Edward era un baiat misterios, care nu parea ca vorbeste prea mult,statea ascuns dupa iubita lui, Bella. Rose si Bella, erau pe placul meu, iubeau moda si trecusera prin multe lucruri care le facusera sa fie indiferente.

Cu toate ca ma doare, am sa incerc sa va povestesc cateva lucruri despre mine. Imi amintesc cu greu acea amintire inchisa in mine, pe care mereu incerc sa o tin departe. E ca si cum s-ar intampla iar si iar.

Dupa ce tatal meu a murit, am devenit depresiva. Eram mereu nelinistita si speriata, fiinca in mintea mea stiam ca cineva il omorase. Aveam un iubit, Joe si el s-a indepartat de mine, spunandu-mi ca nu mai sunt ce am fost.
Jasper P.O.V

Simt nevoia de a fi mereu langa Alice, acest lucru este pentru ceva ce am facut. Nu o mai pot ranii, dupa tot ce i-am facut. Am distrus-o complet si iremediabil. Sunt un monstru, nu mi-o voi ierta niciodata fapta si asta s-a intamplat doar din cauza a ce sunt.

Mi-e jena sa ma uit in oglinda, sunt un vampir, care  a omorat oameni, multi. Un criminal fara pereche, fratii mei spun ca nu am putut alege, daca vrem sau nu sa fim ce suntem. Bella si Rose sunt asa de fericite, asa cum sunt, nu ar vrea sa se schimbe niciodata.

O iubesc pe Alice, ca pe o sora, dar stiu ca ea nu ar mai vrea nici macar sa ma priveasca in ochi, cand va afla ce am facut. Dar deocamdata trebuie sa ma bucur ca suntem prieteni.

Povestea mea incepe tragic, am 111 ani, m-am nascut intr-un mic sat, in octombrie, 1899

L-am intalnit pe Carlise si am plecat cu acesta intr-o expeditie foarte periculoasa, dupa cum imi spusese el, ne riscam viata incercand. A trebuit sa protejam o fata, pe nume  Renata, aceasta era urmarita de Volturi. Dupa un an, in care am fugit in continu, ea a fost prinsa, iar eu ranit grav. Carlise era un doctor renumit, dar nu a putut sa-mi faca nimic, decat sa-mi de-a viata vesnica sau nemurirea.

Alice se apropie de mine si imi sari in brate.

-Ce faci, drag prieten?

– Bine, ma gandeam.

Astazi era o noua zi de scoala, iar Alice era numai zambet. Sincer, nu intelegeam de ce, dar daca ea zambea, inima mea radia de fericire.

Bella P.O.V

Alice era o fata minunata, imi placea multa sa-mi petrec vremea cu ea. Era asa de lipicioasa si draguta, incat nimeni nu-i putea rezista. Cred ca Jasper, era cel mai afectat de dragalasenia ei nesfarsita. Cu toate astea, ea era o fata care suferise mult, stiu cum e sa-ti pierzi parintii si cred ca toti stiam, dar noi ii aveam pe Carlise si Esme, dar ea o avea pe mama sa, care lipsea de acasa cu zilele. Parca nu-i pasa de fiica sa, Alice. Eu una l-as fi rugat pe Carlise sa ne fie noua sora si i-am spus ideea mea si lui Jasper, dar acesta a inceput sa tipe la mine:

-In nici un caz Bella, nu crezi ca suntem destuli? Adica Alice ne e prietena si are o mama, care trebuie sa aibă grija de ea.

Chiar nu intelegeam ce are, el care de cand o cunoscuse statea numai cu zambetul pe buze, acum era nefericit si prostesta ca Alice sa nu fie aici.

–         Imi pare rau, draga Jasper,  dar Alice va fi aici pentru doua zile. Va dormi la mine

Ochii lui se intristara, nu intelegeam ce  are, incepeam sa cred ca nu il am in fata mea pe Jasper, ci alta persoana. Atunci mi-a picat fisa:

–         Jasper, tie iti place de Alice, acum inteleg.

–         Nu chiar, imi zise el, putin ingrijorat. Doar ca vreau sa fie in siguranta, dar aceasta protectie, ma face sa simt ceva pentru ea, dar sincer nu stiu ce este.

Jasper P.O.V

Bella avea dreptate, incepusem sa o iubesc pe Alice, dar nu voiam sa o ranesc. Nu stiam sa iubesc. Eram doar un vampir, care trecuse doar prin lupte si pierderi. Daca va sta langa mine, probabil o voi pierde si pe ea. Nu inteleg cum poate fii asa de draguta si buna cu oricine.  Cateodata mi se pare putin naiva. Am auzit o bataie in usa si m-am dus sa deschid, era ea.

–         Buna Jasper!

–         Buna Alice!

Aceasta s-a dus langa Bella si a imbratisat-o, eu ii priveam fiecare pas. Aceasta urca scarile cu pasi lini, de parca zbura. Era asa de gingasa, nu puteam sa nu imi i-au ochii de pe ea. Dar neatenta, fiind s-a impiedicat, am alergat spre ea si am prins-o de brate. Ea parea putin speriata, dar si-a revenit repede.

-Trebuie sa fii mai atenta, i-am spus eu.

– Voi tine cont de sfat, acum cred ca imi poti da drumul la mana, spuse ea.

Bella incepuse sa chicoteasca, dar am oprit-o printr-un tusit. Alice s-a dus spre camera pentru a-si pune lucrurile. Eu am decis sa ma uit la un film, numit Lovely Bones sau Raiul meu. Era despre o fata care murise si povestea ce se intampla in rai. M-am gandit cum ar fi daca Alice, a mea ar murii si as pierde-o pentru totdeauna si nu s-ar mai putea intoarce. Mi-a venit in minte sa o transform in vampir, dar daca ea nu va vrea. Mai rau va afla ce sunt cu adevarat si asta nu va fi deloc bine.